Viața în Cihangir, Istanbul

Cihangir este inima boemă a Beyoğlu-ului, un cartier de pe deal, de pe partea europeană a Istanbulului, care coboară pe panta dintre Piața Taksim, de sus, și apa de la Kabataş, de jos. Își trage numele - și moscheea emblematică - de la Şehzade Cihangir, fiul lui Suleiman Magnificul, care a murit tânăr; sultanul îndurerat i-a cerut arhitectului imperial Mimar Sinan să construiască în memoria lui o moschee cu vedere spre Bosfor, finalizată pentru prima dată în jurul anului 1559. Odinioară un cartier neatrăgător și degradat, Cihangir a devenit suficient de ieftin la sfârșitul secolului XX pentru a atrage studenți, artiști, scriitori și intelectuali - printre care romancierul laureat al Premiului Nobel, Orhan Pamuk - iar în deceniile următoare s-a transformat într-una dintre cele mai căutate adrese din centru. Astăzi este o rețea deasă de străzi abrupte pavate cu piatră cubică și scări, terase de cafenele, magazine de antichități și pisicile de stradă celebre, iar districtul anticarilor, Çukurcuma, se întinde în partea de jos. Mulți vizitatori compară zona cu SoHo sau Montmartre, pentru a descrie amestecul de energie creativă și farmec lejer.

Cine locuiește aici

Un amestec creativ, cosmopolit și internațional. Cihangir este din anii 1970 un loc de întâlnire al artiștilor, scriitorilor, actorilor și intelectualilor, iar acest caracter îl definește încă. În ultimele două decenii, cartierul a devenit și unul dintre cele mai populare din Istanbul pentru expatriați și, mai recent, pentru nomazii digitali - atrași de cafenele, de posibilitatea de a merge pe jos și de atmosfera europeană - deși rămâne în primul rând un cartier turcesc, nu o enclavă străină. Locuitorii de lungă durată ai Istanbulului trăiesc alături de această nouă comunitate creativă și internațională, iar zona este, în linii mari, laică și deschisă la minte. Este cu adevărat unul dintre cele mai scumpe cartiere centrale în care să locuiești, așa că cererea pentru camere este mare, iar cele mai bune se ocupă repede.

Cum este ziua

Liniștit, dominat de cafenele și foarte abrupt pentru mers pe jos. Punctul de sprijin social al cartierului este grupul de cafenele din jurul Moscheii Firuzağa și al Firuzağa Kahvesi, vechea cafenea de colț unde oamenii stau pe scaune joase cu un pahar de çay și privesc strada. Străzile sunt înguste, sinuoase și adesea în trepte, mărginite de terase cu verdeață, brutării, librării și mici boutique-uri, iar celebrele pisici din Cihangir sunt peste tot - așezate pe balcoane, dormind pe copertine, hrănite de proprietarii cafenelelor și de locuitori (documentarul Kedi, din 2016, a fost filmat în mare parte în cartier și în împrejurimi). Cel mai bun punct de vedere gratuit din zonă este terasa și curtea Moscheii Cihangir (Cihangir Camii), care privește spre Bosfor, către malul asiatic - un loc clasic pentru apusul soarelui. Chiar mai jos, Çukurcuma este cartierul anticarilor din Istanbul, un labirint de magazine și galerii, care adăpostește și Muzeul Inocenței, al lui Orhan Pamuk.

Cum este seara

Sociabil și relaxat, mai degrabă decât zgomotos. Serile din Cihangir se învârt în jurul cafenelelor-bar și al restaurantelor mici, unde lumea creativă rămâne până târziu, cu băuturi și conversații - atmosfera este mai calmă și mai matură decât agitația nopților de la câteva minute distanță. Iar viața de noapte este chiar la ușă: barurile, cluburile și locurile de concerte din Taksim și de pe străzile laterale ale Bulevardului İstiklal se află la o scurtă plimbare pe deal, așa că poți avea o seară liniștită, de cartier, sau te poți arunca într-unul dintre cele mai aglomerate districte de distracție din oraș și apoi să mergi acasă pe jos. Ca în toată Istanbulul, lucrurile durează mult după miezul nopții.

Cum te deplasezi

Punctul forte al Cihangir-ului este că se află chiar sub Taksim, unul dintre principalele noduri de transport de pe partea europeană, așa că cea mai mare parte a orașului este la îndemână pe jos sau cu o scurtă călătorie. Din Taksim, metroul M2 circulă spre nord, pe sub oraș, și spre sud, către Cornul de Aur și peninsula istorică, iar funicularul F1 coboară până la Kabataş, pe malul apei, unde poți lua tramvaiul T1, de-a lungul apei, sau vaporașele orășenești (vapur) care traversează Bosforul spre partea asiatică. Intrarea clasică în cartier este pe Sıraselviler Caddesi, pornind din Piața Taksim. Compromisul este chiar dealul: străzile sunt abrupte și în trepte, așa că viața de zi cu zi implică mult urcat, iar în cartier nu există stație de metrou - urci până la Taksim sau cobori până la Kabataş.

Mâncare și cumpărături

O scenă densă, elegantă și variată. Cihangir este cunoscut mai ales pentru cafenelele și locurile de mic dejun - brunch-ul lung și lent, kahvaltı, este cam o instituție a cartierului - alături de restaurante mici, cafenele de cafea de specialitate și cafenele-bar. Districtul anticarilor, Çukurcuma, este punctul forte pentru plimbări de răsfoit: magazine de antichități, magazine vintage, galerii și boutique-uri de design umplu străzile din spate. Zi de zi, magazinele de cartier, bakkal, și lanțurile obișnuite de supermarketuri turcești acoperă cumpărăturile alimentare, iar piețele alimentare complete și zona comercială din Beyoğlu și de pe İstiklal sunt la o scurtă urcare.

Când să NU alegi această zonă

Dacă vrei ieftin sau plat, caută în altă parte. Cihangir este unul dintre cele mai dorite cartiere centrale, iar chiriile sunt vizibil peste media Beyoğlu-ului - priveliștile și viața de cafenea au un preț. Terenul este cu adevărat abrupt, cu scări și străzi în pantă, care înseamnă efort serios cu cumpărăturile sau bagajele și obosesc dacă nu ești obișnuit cu dealurile. Clădirile sunt adesea vechi, uneori fără lift, iar apropierea de Taksim și de İstiklal face ca marginile de sus ale cartierului să audă zgomotul mulțimii și al traficului, mai ales în weekenduri. Cihangir este cel mai potrivit pentru cei care vor o bază creativă, ușor de parcurs pe jos și centrată pe cafenele, chiar în centrul părții europene - cu Bosforul în față și întregul Beyoğlu la un pas - și care nu se supără să plătească mai mult, și să urce mai mult, pentru asta.